Născut în 5 decembrie 1925 în Năruja (d.19 iunie 1984), fiul lui Ion ÅŸi Simioana (născută Gogoncea) Å¢igănaÅŸu, Åžtefan Å¢igănaÅŸu a urmat ÅŸcoala primară ÅŸi gimnazială în comuna natală ÅŸi a făcut stagiul militar la Jandarmi în perioada 1946-1948, în BucureÅŸti. ÃŽn decembrie 1947 a fost prins în misiunea de pază a trenului cu care a plecat din Å£ară Regele Mihai I al României, în urma abdicării la tron. La întoarcerea la vatră, s-a angajat ca dactilograf la AdministraÅ£ia Financiară a judeÅ£ului Putna -PercepÅ£ia Fiscală Rurală Năruja. Apoi a ocupat toate funcÅ£iile pe linie ierarhică, devenind perceptor fiscal, contabil, economist, ÅŸef al serviciului Buget ÅŸi ÅŸef al AdministraÅ£iei Financiare a judeÅ£ului Vrancea. Membru al PCR începând cu 1948, a fost ales mai târziu, în perioada 1964 – 1984, secretar al organizaÅ£iei de bază ÅŸi membru în Comitetul Politic Executiv al judeÅ£ului Vrancea. ÃŽn perioada anilor ’56 – ’60 a activat în procesul de colectivizare, ocazie cu care a fost martor neimplicat la atrocităţile făcute de Securitate (Compania de Securitate care a deschi focul a fost comandată direct de Nicolae CeauÅŸescu), în comunele Vadu RoÅŸca, Vulturu, Suraia din judeÅ£ul Vrancea.
 Ştefan Ţigănaşu (al patrulea din stânga) împreună cu colegii din generaţia 1956 de absolvenţi ai Şcolii de Reclamaţiuni şi Anchete din Bucureşti
Ştefan Ţigănaşu în uniformă de finanţist
Â
Â
Ştefan I.Ţigănaşu a militat în permanenţă pentru dezvoltarea în toate domeniile a Ţării Vrancei, activitatea sa fiind recunoscută de mocanii vrânceni de pe toate văile. În Năruja s-a implicat în realizarea unor sociale (podul peste râul Năruja, modernizarea drumului judeţean, reabilitarea şcolilor şi grădiniţei, susţinerea funcţionării spitalului şi înfiinţarea Dispensarului uman, noi clădiri de locuinţe etc.), edificii sau activităţi culturale (renovarea Căminului Cultural, construirea Teatrului de Vară, Poarta de intrare în localitate, promovarea Festivalului Folcloric Vrâncean etc.), susţinerea activităţii economice din zonă.
S-a căsătorit în 1950 cu Voica, unica fată a soţilor Gheorghe şi Simioana Lungu.