LUNGU, Gheorghe

Gheorghe Lungu s-a născut la 2 februarie 1891 în comuna Năruja, provenind dintr-o familie de răzeşi deosebit de longegivi.

Mama lui Gheorghe Lungu (prima din stânga) a murit la 102 ani, iar tatăl lui, Ion (centru) a murit la 106 ani.

 

Ion Lungu, în anul 1930

 

 

Gheorghe Lungu, pe vremea când avea 16 ani, în primăvara anului 1907, mergea cu carul tras de boi şi încărcat cu cherestea, pentru a o vinde la Focşani. În localitatea Vârteşcoi, de lângă Odobeşti, în zona cultivatorilor de vie, ţăranii se răsculaseră. I-au rechiziţionat practic căruţa, aruncând cheresteaua într-un şanţ, mijlocul de transport fiind utilizat la căratul bunurilor din conacul boierului din zonă. Gheorghe Lungu a zăbovit vreo trei zile până când au venit soldaţii şi au tras în oameni. A scăpat, fugind cu cheresteaua spre Focşani.

Ghe.L. în uniformă de caporal al Armatei Române

În uniformă de sergent

În 1914 Gheorghe Lungu a fost înrolat în armată, mai întâi ca soldat, devenind caporal şi sergent. Primul Război Mondial l-a prins în armata română care fusese respinsă pe aliniamentul Focşani – Nămoloasa. În acea perioadă a lucrat la instalarea tunurilor Krupp, de mare putere, care au fost cărate timp de vreo 3 luni de zile pe Măgura Odobeştiului. Pentru un singur tun erau folosiţi în jur de 60 de boi. După instalare, armata germană condusă de generalul Makensen a respins armata română pe aliniamentul Mărăşti – Mărăşeşti – Oituz. Tunurile instalate pe Măgura Odobeştiului, dar părăsite de armata română, au fost utilizate de nemţi pentru a trege în locaţiile româneşti, aflate la distanţe de până la 50 de kilometri. Gheorghe Lungu a fost unul din soldaţii aşa-zisei ”companii a dracilor goi”, care au fost surprinşi dezbrăcaţi de o unitate germană făcând baie în râul Siret. Românii au luptat la baionetă, corp la corp, până au nimicit compania germană.

Gheorghe Lungu, aflat tot în armată în 1918, a mers pe jos timp de vreo săptămână până la Alba Iulia la Marea Adunare Populară de la 1 Decembrie care a marcat Marea Unire a tuturor românilor. Peste câţiva ani, în 1923, a mers din nou la Alba Iulia pentru a participa la ceremonia încoronării Regelui Carol I al României. După 9 ani de armată, a fost lăsat la vatră.

În cel de-al Doilea Război Mondial, Gheorghe Lungu a fost încorporat din nou, dar a participat la activităţile din spatele frontului.

Gheorghe Lungu a fost căsătorit cu Simioana Colocioiu şi au avut o fată, Voica (n.în 1926) căsătorită ulterior cu Ştefan Ţigănaşu.

Prin întreaga sa viaţă, activitate recunoscută de răzeşii vrânceni, G.L. a fost unul din membrii Sfatului Bătrânilor Vrânceni. A fost un simpatizant al Partidului Naţional Ţărănesc.

Foto: G.L. (dreapta) împreună cu alţi bătrâni ai satului, Dumitrache Colocioiu (primul din stânga rândul din spate) şi Ioniţă Chirilă (primul din stanga, rândul din faţă).

Foto: G.L. (centru)alături de bătrâni ai satului, Enache Lungu (fratele lui mai mic, primul din stânga), Neculai Ţigănaşu (al doilea din stânga, rândul din spate), Stan Coroi (al doilea din dreapta, rândul din spate) şi Simion … (primul din dreapta)

 

Foto: G.L. în anul 1950.

 

 

 

Foto: Soţia lui, Simioana, la vârsta de 75 de ani.

A murit în anul 1991.