Cruci de gheață la Năruja, de Bobotează

Pentru credincioșii din Parohia Năruja a fost prilej suplimentar de mare bucurie în aceste zile, deoarece au putut confecționa tradiționalele cruci de gheață din curtea sfintelor biserici.

http://vranceamedia.ro/foto-cruci-de-gheata-la-naruja-de-boboteaza/

 

Publicat Evenimente in Naruja |

Naruja, prin ochii unui francez 1994

Click pe imagine pentru a vedea filmul.

 

Publicat Evenimente in Naruja |

Nărujenii i-au primit pe iubitorii de folclor la spectacolul concurs „Comoara Vrancei“

Vrâncenii au participat, duminică 28 iunie 2015, la cea de-a XXXIII-a ediție a Concursului Interjudețean de Muzică Populară „Comoara Vrancei“, ce a avut loc loc la Năruja, eveniment organizat de Consiliul Județean, Centrul Cultural, Primăria și Consiliul Local Năruja, Obștea și Căminul Cultural „ Popa Şerban“ din Năruja.La eveniment au fost invitaţi 35 de soliști vocali, solişti instrumentişti, grupuri vocale şi grupuri instrumentale, care provin de la Şcoala Populară de Arte Suceava, Dolhasca și Fălticeni;
Centrul de Cultură şi Educaţie pentru Tineret Lieşti; Centrul Cultural Dunărea de Jos Galaţi; Şcoala Populară de Arte Carmen Saeculare Neamţ; Centrul pentru Cultură şi Artă Neamţ, dar și din județul Hunedoara. De asemenea au participat și artiști din Vrancea, respectiv din localitățile Nereju, Moviliţa, Ciorăşti, Paltin, Spulber, Nistoreşti şi Năruja. Citeste

Publicat Evenimente in Naruja |

Vrancea isihastă: Schitul de la gura Peţicului

Printre aşezămintele cu existenţă efemeră din fostul judeţ Putna se numără Schitul de la gura Peţicului, cunoscut mai ales ca Schitul Năruja. A fost ctitorit de Armenia, văduva lui Ion Netedul, cu Lazăr şi Stanca Solomoneasca, în prima parte a secolului XVIII, la gura Peţicului, un pârâu din satul Năruja, în proximitatea muntelui cu acelaşi nume.

Continuarea accesand link-ul:

http://www.ziaruldevrancea.ro/index.php?news=1588817466

Publicat Evenimente in Naruja |

Ţaranul sărac a fost invitat la Palatul Elisabeta

Taranul Sarac NarujaConstantin Crăciun merge la Palatul Elisabeta cu două piese uriaşe de şah şi mai multe mesaje pentru familia regală Constantin Crăciun, cunoscut sub numele de “ţăranul sărac”, a fost invitat la Garden Party, eveniment organizat duminică de Casa Regală la Palatul Elisabeta, pentru a sărbători ziua de 10 mai, Ziua Regalităţii.

.

 

Continuare pe:

http://www.ziaruldevrancea.ro/social/1588816773-taranul-sarac-a-fost-invitat-la-palatul-elisabeta.html

 

 

Publicat Evenimente in Naruja |

Vrancea cunoscută patru secole ca Putna

De la sfârşitul secolului al XV-lea până în anul 1950 Vrancea de astăzi s-a numit Putna, iar pentru o perioadă scurtă a intrat în componenţa Regiunii Galaţi, pentru ca, din 1968, să se numească judeţul Vrancea.

Ţinutul Putnei, atestat documentar la 2 iulie 1431 şi Ţinutul Adjudului, atestat în 1460, împreună cu părţile dinspre răsărit ( Olteni ) se contopesc în 1591 sub denumirea de Ţinutul Putnei, condus de un staroste până la 1859. Printre starosti, s-au numărat şi cronicarii moldoveni Miron Costin -1688  şi Ion Neculce – 1732 .
Până la jumătatea secolului al XIX-lea, Ţinutul Putnei, cu reşedinţa în Focşanii Moldovei, a evoluat paralel şi în acelaşi ritm cu judeţul învecinat, Râmnicu-Sărat, cu reşedinţa în Focşanii-Munteni, condus de un căpitan de margine, cu aceleaşi atribuţiuni ca şi starostele. Între cele două unităţi administrative, despărţite de hotarul Milcovului, au existat continue legături economice, administrative, culturale, matrimoniale. Citeste

Publicat Evenimente in Naruja |

45 de ani de la înfiinţarea judeţului Vrancea

Cel care a primit sarcina să coordoneze începuturile noului judeţ a fost ministrul de interne de la acea vreme, Cornel Onescu, un personaj destul de interesant în acele vremuri.

În urmă cu 45 de ani, în urma unor dezbateri destul de complicate în Comitetul Central al Partidului Comunist Român, s-a luat decizia înfiinţării judeţului Vrancea.

Tot atunci Focşaniul este declarat municipiu, sarcina de a duce la îndeplinire acest ordin revenindu-i ministrului de interne de la acea vreme, Cornel Onescu.

„Cu  voia sau fără voia noastră, judeţul Vrancea este creaţia  regimului comunist. Unii înjura acest regim , alţii îl ridică în slăvi , dar un lucru e limpede. Acum 45 de ani, după trei  dezbateri destul de agitate, una în   decembrie 1967,  alta  în ianuarie 1968 şi ultima definitivă în februarie 1968, CC al PCR a decis  că se înfiinţează   judeţul Vrancea, cu o suprafaţă de aproape 5000 de km pătraţi , după ce în  ianuarie 1968  se discutase o propunere de  judeţ Vrancea cu aproximativ 6000 Km , în care să intre şi zona din jurul oraşului Tecuci până undeva în zona actualei comune Corod”, precizează istoricul Florin Dârdală, de la Arhivele Naţionale Vrancea. Citeste

Publicat Evenimente in Naruja |

Vrancea sau „Ţara Corbilor Negri”

Numele dat judeţului Vrancea datează de la data de 2 iulie 1431, atestat documentar sub forma „Varancha”, denumire de origine traco-dacică.

Potrivit istoricului focşănean Cezar Cherchiu, care a studiat în arhive despre istoria judeţului nostru, denumirea de Vrancea datează de la 1431.

„Marele om de litere, istoric şi filozof Bogdan Petriceicu Hasdeu scrie în lucrările sale că originea numelui de Varancha este traco-dacică şi vine de la cuvântul vrană, care înseamnă pădure sau munte. În vechi documente, Vrancei i se mai spunea Ţara Corbilor Negri, care ar sugera desimea pădurilor”, ne-a declarat istoricul Cezar Cherciu.

La rândul lor, istoricul Nicolae Iorga şi geograful Simion Mehedinţi consideră că numele Vrancea vine din slavul “vrana”, care se traduce prin “vrana” sau “gaură de butoi”, idee sprijinită şi de forma concavă pe care o are regiunea. Citeste

Publicat Evenimente in Naruja |

Lina Vetrescu , Doina “De la Naruja la vale”

Click pe imagine pentru a asculta Doina.

 

Publicat Evenimente in Naruja |

Doliul la icoanele împărăteşti

De Lăsata Secului, în comuna Năruja din munţii Vrancei se păstrează un obicei inedit: Biserica se înveşmântează în negru, ca simbol al jertfei Mântuitorului pecruce. Doliul la icoanele împărăteşti rămâne acolo până la Înviere.
Pentru a se pregăti cum se cuvine, femeile din sat spală temeinic vesela din bucătărie, deoarece nu vor mai mânca de dulce până la Sfintele Paști. Dacă pe vremuri se folosea leşia, în ziua de astăzi detergentul de vase a luat locul vechii soluţii obţinute prin fierberea cu apă a cenușii de lemn. Citeste
Publicat Evenimente in Naruja |