Informatii despre oameni nascuti in Naruja.

Susu, Danut

http://www.monitorulvn.ro/articole/inva-atorul-danu-susu-de-la-naruja-va-fi-inmormantat-astazi-in-cimitirul-din-satul-natal_2_70879132.html

http://www.monitorulvn.ro/articole/galerie-foto-inva-atorul-danu-susu-de-la-naruja-condus-pe-ultimul-drum-de-sute-de-oameni_2_70879182.html

Publicat Fii de seama ai Narujii |

POPESCU, I.Viorel

  • Data naşterii: 03.06.1963 , com. Năruja , jud.Vrancea
  • STAREA CIVILĂ: căsătorit cu POPESCU ILIANA de profesie economist, un copil - Alina Irina
  • STUDII

Şcoala Generală  nr.7 din municipiul Focşani (1969 – 1977)
Liceul ‘UNIREA “din municipiul Focşani (1977-1981)

Şcoala Militară 3 ani (studii de zi) (1983-1986)

Academia de Studii Economice din Bucureşti – Facultatea Comerţ (1992 – 1997) cu Licenta;
Studii Postuniversitare – Facultatea de Pshihologie şi Pedagogie Universitatea Bucureşti

Curs de perfecţionare în disciplina de Inspector Resurse Umane
Curs de perfecţionare în disciplina de Manager Resurse Umane

Curs de perfecţionare în disciplina de Formator

Curs de perfecţionare în disciplina de Manager de Proiect

  • Stagiul Militar (1982-1983)
  • Activitate profesională

Director , S.C. ECOFIS-FINANCE S.R.L. (1992 – în prezent),

Ofiţer militar activ Castelul Peleş – Sinaia jud.Prahova (1986 – 1991)

Publicat Fii de seama ai Narujii |

HÂRNEA, Simion

Simion Hârnea s-a născut la 16 octombrie 1898, în comuna Năruja, din părinţii Dumitreche şi Irina Hârnea şi a decedat la 11 iunie 1985.

A urmat şcoala primară în comuna natală, evidenţiindu-se printre cei mai buni elevi ai învăţătorului Ion Răileanu. Continuă două clase la gimnaziu la Odobeşti, până la desfiinţarea unităţii şcolare, apoi instruindu-se singur în literatură, istorie, geografie, ştinnţă, devenind un autodidact.

După moartea tatălui în 1918 se căsătoreşte cu Smaranda Bratie, cu care a avut patru copii. După moartea acesteia se recăsătoreşte cu Voica Vetrescu, cu care a avut încă doi copii. S-a preocupat îndeaproape de educaţia copiilor săi, astfel că aceştia au putut absolvi şcoli superioare.

Simion Hârnea a obţinut un post de funcţionar la Primărie, iar după doi ani de activitate a devenit grefier la Judecătoria Ocol Vrancea, cu sediul în Năruja, unde a lucrat până la pensionare în 1959. În acelaşi timp a avut multiple încercări literare şi cocumentare.

În anul 1919 l-a cunoscut pe Simion Mehedinţi care l-a ajutat să publice câteva poeme eroice în revista “Duminica poporului”. Relaţia cu sa cu S.Mehedinţi a fost una deosebit de benefică, acesta din urmă îndemnându-l să se aplece asupra producţiilor populare. Studiind rezultatele cercetărilor istoricului Aurel Sava, Simion Hârnea a început o intensă activitate de căutare a tot ce era hrisov vechi şi legat de viaţa vrâncenilor, astfel că în perioada 1929 – 1931 a reuşi publicarea a două tomuri de “Documente putnene”. Ulterior şi-a lărgit aria investigaţiilor sale, întregind aria datelor culese cu diferite comparaţii, verificări orale şi coroborând cu diferite “zapise” şi “urice” documentele găsite în arhivele timpului.

Preocupat fiind şi de culegerea mateialelor folclorice, a reuşit să publice în perioada 1926 – 1936 un set de 14 broşuri în colecţia Bibliotecii Populare “Comoara Vrancei”, care conţineau atât povestiri şi legende vrâncene, cât şi datini şi obiceiuri ancestrale. Valoare scrierilor sale constă într-un excepţional material literal – folcloric, cu următoarele suiecte:

  • Nr.1 – “Povestea Vrancei”;
  • Nr.2 – “Ştefan Vodă şi vrâncenii”;
  • Nr.3-4 – “Ţara Vrancei”;
  • Nr.5 – “Datinile şi obiceiurile noastre de la sărbătorile Paştelor”;
  • Nr.6 – “Popa Şerban”;
  • Nr.7-8 – “Frânturi din viaţa străbună”;
  • Nr.9-10 – “Polojănii din bătrâni”;
  • Nr.11 – Taine de codru”;
  • Nr.12 – Vremuri şi oameni”; Nr.13 – “Preoţi în trecutul Vrancei”;
  • Nr.14 – “Schitul Valea Neagră”. 

Colecţia s-a bucurat de aprecieri din partea unor personalităţi marcante ale vremii cum ar fi Mihai Sadoveanu, G.G. Longinescu, Simion Mehedinţi, C.C. Giurescu, Aurel Sava, Ion Diaconu ş.a., dar şi de către diferite publicaţii.

 De asemenea, a publicat articole etno-folclorice în revistele “Albina”, “Neamul românesc”, “Izvoraşul”, “Duminica poporului”

În viaţa culturală a comunei s-a implicat direct, fiind fondatorul Căminului Cultural, ridicat în 1936 sub îngrijirea Fundaţiei “Principele Carol”, devenind şi directorul instituţiei până în anul 1951. 

În anul 1972 a publicat volumul I din  cartea “Locuri şi legende vrâncene”, iar în 1977 volumul al II-lea (au fost reeditate de Editura Sport Turism în 1979, respectiv 1984). Despre această lucrare, Simion Hârnea spunea: “Datinile noastre şi obiceiurile vechi, dacă nu se păstrează astăzi cu acea pietate şi sfinţenie ca altădată, trebuie, trebuie ca cel puţin să nu le dăm uitării şi să le avem măcar ca o amintire în cugetul nostru, căci ele sunt mai scumpe mărgăritare pentru noi, fiindcă în ele se oglindeşte trecutul neamului nostru”.

 

“Simion Hârnea este una din cele mai pitoreşti figuri de ţărani. Asemenea lui Tata Oancea din Vasiova Banatului, el a nutrit respect constant faţă de pagina tipărită, pe care a realizat-o de-a lungul octogenarei sale vieţi cu trudă materială şi morală (…) Dezvoltarea într-un mediu propice ar fi făcut, probabil din S.H. un cercetător de elită. Meritul său este acela de a continua o tradiţie îndepărtată, cea care are la bază cronicarii ce ne-au lăsat letopiseţe, …

(Florin Muscalu, “Dicţionar de la origini până la contemporaneitate”)

 

Pe baza textelor scrise de Simion Hârnea, marele etnolog şi folclorist Ion Diaconu a realizat monografia “Ţinutul Vrancei”, Mihai Canciovici, cercetător ştiinţific principal la Institutul de Etnologie şi Folclor Bucureşti, a semnat o culegere de texte cu titlul “Povestitul în Vrancea” (1995), iar cercetătoarea ştiinţifică Gabriela Macovei, doctor asociat la Academia Română - Filiala Iaşi, a tipărit dicţionarul “Tezaurul toponimic al Vrancei”.

(Biografie preluată după Monografia “Năruja – inima Vrancei”, autor Titel-Toader Chirilă, Editura Terra, Focşani 2005)

Publicat Fii de seama ai Narujii |

BRATIE, Vasile

Data si locul nasterii : 01.10.1958, com.Nistoresti, jud.Vrancea

Cetatenie : Romana

Starea civila : casatorit

Studii :

●       Seminarul Teologic Episcopul Chesarie din Buzӑu, promoṭia 1975-1980

●       Institutul Teologic de Grad Universitar Sibiu, cursuri de zi,  promotia 1981-1985.

●       Diploma de Licenta in Teologie Pastorala, anul 1985

●       Modulul de Psihopedagogie – Universitatea “ Dunarea de Jos ” -din Galati, 2000-2001

Titluri obtinute in activitatea pastorala :

                – preot sachelar- obtinut in anul 1990

                – preot iconom-stavrofor -obtinut in anul 2003

Titluri obtinute in urma examenelor din activitatea didactica :

                – profesor I -definitiv-specialitatea Religie Ortodoxa, in anul 2001

                – profesor I -gradul didactic II-specialitatea Religie Ortodoxa, in anul 2005

                – profesor I -gradul didactic I-specialitatea Religie Ortodoxӑ, în anul 2011

Din decembrie 1985 – preot paroh la Parohia Năruja, jud.Vrancea,  Protopopiatul Panciu, Arhiepiscopia Buzăului şi Vrancei

                                   -1 iulie 2008 – 1 iulie 2011 –protoiereu al Protopopiatului Panciu

Publicat Fii de seama ai Narujii |

LUNGU, Gheorghe

Gheorghe Lungu s-a născut la 2 februarie 1891 în comuna Năruja, provenind dintr-o familie de răzeşi deosebit de longegivi.

Mama lui Gheorghe Lungu (prima din stânga) a murit la 102 ani, iar tatăl lui, Ion (centru) a murit la 106 ani.

 

Ion Lungu, în anul 1930

 

 

Gheorghe Lungu, pe vremea când avea 16 ani, în primăvara anului 1907, mergea cu carul tras de boi şi încărcat cu cherestea, pentru a o vinde la Focşani. În localitatea Vârteşcoi, de lângă Odobeşti, în zona cultivatorilor de vie, ţăranii se răsculaseră. I-au rechiziţionat practic căruţa, aruncând cheresteaua într-un şanţ, mijlocul de transport fiind utilizat la căratul bunurilor din conacul boierului din zonă. Gheorghe Lungu a zăbovit vreo trei zile până când au venit soldaţii şi au tras în oameni. A scăpat, fugind cu cheresteaua spre Focşani.

Ghe.L. în uniformă de caporal al Armatei Române

În uniformă de sergent

În 1914 Gheorghe Lungu a fost înrolat în armată, mai întâi ca soldat, devenind caporal şi sergent. Primul Război Mondial l-a prins în armata română care fusese respinsă pe aliniamentul Focşani – Nămoloasa. În acea perioadă a lucrat la instalarea tunurilor Krupp, de mare putere, care au fost cărate timp de vreo 3 luni de zile pe Măgura Odobeştiului. Pentru un singur tun erau folosiţi în jur de 60 de boi. După instalare, armata germană condusă de generalul Makensen a respins armata română pe aliniamentul Mărăşti – Mărăşeşti – Oituz. Tunurile instalate pe Măgura Odobeştiului, dar părăsite de armata română, au fost utilizate de nemţi pentru a trege în locaţiile româneşti, aflate la distanţe de până la 50 de kilometri. Gheorghe Lungu a fost unul din soldaţii aşa-zisei ”companii a dracilor goi”, care au fost surprinşi dezbrăcaţi de o unitate germană făcând baie în râul Siret. Românii au luptat la baionetă, corp la corp, până au nimicit compania germană.

Gheorghe Lungu, aflat tot în armată în 1918, a mers pe jos timp de vreo săptămână până la Alba Iulia la Marea Adunare Populară de la 1 Decembrie care a marcat Marea Unire a tuturor românilor. Peste câţiva ani, în 1923, a mers din nou la Alba Iulia pentru a participa la ceremonia încoronării Regelui Carol I al României. După 9 ani de armată, a fost lăsat la vatră.

În cel de-al Doilea Război Mondial, Gheorghe Lungu a fost încorporat din nou, dar a participat la activităţile din spatele frontului.

Gheorghe Lungu a fost căsătorit cu Simioana Colocioiu şi au avut o fată, Voica (n.în 1926) căsătorită ulterior cu Ştefan Ţigănaşu.

Prin întreaga sa viaţă, activitate recunoscută de răzeşii vrânceni, G.L. a fost unul din membrii Sfatului Bătrânilor Vrânceni. A fost un simpatizant al Partidului Naţional Ţărănesc.

Foto: G.L. (dreapta) împreună cu alţi bătrâni ai satului, Dumitrache Colocioiu (primul din stânga rândul din spate) şi Ioniţă Chirilă (primul din stanga, rândul din faţă).

Foto: G.L. (centru)alături de bătrâni ai satului, Enache Lungu (fratele lui mai mic, primul din stânga), Neculai Ţigănaşu (al doilea din stânga, rândul din spate), Stan Coroi (al doilea din dreapta, rândul din spate) şi Simion … (primul din dreapta)

 

Foto: G.L. în anul 1950.

 

 

 

Foto: Soţia lui, Simioana, la vârsta de 75 de ani.

A murit în anul 1991.

Publicat Fii de seama ai Narujii |

ŢIGĂNAŞU, I.Ştefan

Născut în 5 decembrie 1925 în Năruja (d.19 iunie 1984), fiul lui Ion şi Simioana (născută Gogoncea) Ţigănaşu, Ştefan Ţigănaşu a urmat şcoala primară şi gimnazială în comuna natală şi a făcut stagiul militar la Jandarmi în perioada 1946-1948, în Bucureşti. În decembrie 1947 a fost prins în misiunea de pază a trenului cu care a plecat din ţară Regele Mihai I al României, în urma abdicării la tron. La întoarcerea la vatră, s-a angajat ca dactilograf la Administraţia Financiară a judeţului Putna -Percepţia Fiscală Rurală Năruja. Apoi a ocupat toate funcţiile pe linie ierarhică, devenind perceptor fiscal, contabil, economist, şef al serviciului Buget şi şef al Administraţiei Financiare a judeţului Vrancea. Membru al PCR începând cu 1948, a fost ales mai târziu, în perioada 1964 – 1984, secretar al organizaţiei de bază şi membru în Comitetul Politic Executiv al judeţului Vrancea. În perioada anilor ’56 – ’60 a activat în procesul de colectivizare, ocazie cu care a fost martor neimplicat la atrocităţile făcute de Securitate (Compania de Securitate care a deschi focul a fost comandată direct de Nicolae Ceauşescu), în comunele Vadu Roşca, Vulturu, Suraia din judeţul Vrancea.

 Ştefan Ţigănaşu (al patrulea din stânga) împreună cu colegii din generaţia 1956 de absolvenţi ai Şcolii de Reclamaţiuni şi Anchete din Bucureşti

Ştefan Ţigănaşu în uniformă de finanţist

 

 

Ştefan I.Ţigănaşu a militat în permanenţă pentru dezvoltarea în toate domeniile a Ţării Vrancei, activitatea sa fiind recunoscută de mocanii vrânceni de pe toate văile. În Năruja s-a implicat în realizarea unor sociale (podul peste râul Năruja, modernizarea drumului judeţean, reabilitarea şcolilor şi grădiniţei, susţinerea funcţionării spitalului şi înfiinţarea Dispensarului uman, noi clădiri de locuinţe etc.), edificii sau activităţi culturale (renovarea Căminului Cultural, construirea Teatrului de Vară, Poarta de intrare în localitate, promovarea Festivalului Folcloric Vrâncean etc.), susţinerea activităţii economice din zonă.

S-a căsătorit în 1950 cu Voica, unica fată a soţilor Gheorghe şi Simioana Lungu.

Publicat Fii de seama ai Narujii |

LUNGU, Alexandru

Născut în Năruja în 1895 (d.în 1978), Alexandru Lungu a fost considerat un om cu carte, ocupând funcţia de grefier în cadrul Judecătoriei Năruja. Fiind un membru legionar marcant a fost condamnat politic în anii ’50, fiind coleg de celulă cu Preotul Ştefan Marcu,  Preotul Calciu Preoteasa, Constantin Noica s.a. A fost recunoscut ca fiind un împătimit fotograf.

  

Publicat Fii de seama ai Narujii |

PANŢUŞ, Cristian

Publicat Fii de seama ai Narujii |

REBEGA, Vasile

Născut în anul 1910 în Năruja şi d. în anul 2009, a fost veteran de război în cel de-al Doilea Război Mondial. În perioada postbelică a fost ani de zile poştaşul comunei Năruja.

Publicat Fii de seama ai Narujii |

MANOLE, Toader

Născut în Năruja, absolvent al Institutului Agronomic din Bucureşti, inginer agronom, reputat cercetător în domeniul culturii viţei de vie şi producerii vinului, băuturilor de fermentaţie şi distilaţie, oenolog. Numele său îl regăsim legat casino de principalele centre de cercetare vini-viticole din România, printre care Valea Călugărească şi Odobeşti, având un rol esenţial în dezvoltarea culturilor de viţă de vie şi a producerii vinului din zona Coteşti, Odobeşti, Vârteşcoiu şi Jariştea din judeţul Vrancea.

Publicat Fii de seama ai Narujii |